ROMANIAN FIRST STAMPS

The principality of Moldavia issued stamps immediately upon gaining autonomy in 1858, with the first cap de bour stamps being issued in July 1858. These were produced by handstamping on laid paper, and are now quite rare. The initial round design was shortly followed by one using a square frame with rounded corners, and using blue or white wove paper. These are somewhat more common.

215 stamps from the issue “Bull Head” ro: Cap de Bour), issued in 1858, disappeared from the National Philatelic Museum. Other stamps 660 are suspected to be false.

After the union of Moldavia and Wallachia in 1861, the design was adapted to show the emblems of both principalities side-by-side, and inscribed "FRANCO SCRISOREI". The first stamps inscribed "POSTA ROMANA" were issued in January of 1865; the three values depicted Prince Alexander John Cuza in profile, facing right.

King Carol, 1872

These did not last long in use, as Cuza was deposed the following year, and new stamps depicted Prince Carol I, also in profile, but facing left, and in a style very similar to contemporary French stamps. The adoption of the leu in 1867 required stamps in new denominations, which appeared in 1868.

In 1869, a new design consisted of the profile as before, but enclosed in an oval frame, a change lasting only until 1872, when the previous round frame once again came into use, with an overall design reminiscent of the contemporaneous stamps of France. They were originally printed in Paris, and then reprinted in Bucharest from 1876, the reprints having a rougher appearance and coarser perforations. New colors and values appeared in 1879.

In 1885 a new definitive series used larger and more readable numeric tablets, and surmounted Carol's profile with a bird. In 1889 the stamp paper was also impressed with a coat of arms, similar to, but not a true watermark. In 1891, Romania issued its first commemorative stamps, a series of five in which the usual profile of the king was framed by an inscription marking 25 years of his reign.

The series of 1893 introduced a variety of frames, and the first stamps denominated in lei.

In 1896, Romanian stamps were overprinted in Turkish currency for use on ships passing between Constanta and Constantinople.

In 1903 the first pictorial designs were issued to note the opening of a new post office in Bucharest, followed by a series of 10 designs in 1906, for the 40th anniversary of Carol's reign.

http://directory.classifieds1000.com">

International Web Directory
<a href="http://directory.classifieds1000.com">International Web Directory</a&gt

HELLO VISITORS
Are you looking for something special?
Let us know your collecting areas and we will keep an eye open for objects that could be of interest for you. Send us an e-mail on
cosmescu@gmail.com.

Presented by: Online Schools

adrian cosmescu-free help for expertising

Warning!!!
The free help for Expertising of stamps concerns only the identification and we give not the value or cotation. The given reply of your request is only for personnal information and have no value for a third party. It cannot be used as reference during a transaction. They are no responsibilty for the webmaster or the expert giving his advice. Your request for expertising can be published on this website. If you post your request, you accept this rules.Please send your attached scans only in smal pictures and in .gif or .jpg format..CLICK on:

Timbrele româneşti sunt considerate rarităţi

Istoria filateliei în România are o vechime de mai bine de un secol. În ultimii ani, numărul filateliştilor a scăzut continuu, românii nu mai colecţionează timbre din motive financiare, tinerii preferă să-şi petreacă timpul liber în compania calculatorului sau televizorului decât lângă clasorul cu mărci poştale.

Nu trebuie ignorat însă faptul că filatelia poate fi o afacere. În vremea regimului comunist, filateliştii erau unii dintre puţinii români care făceau economie de piaţă. Acum datele problemei s-au schimbat şi au rămas doar filateliştii cu adevărat pasionaţi, însă fără a ignora latura materială a acestui hobby.

Cei mai puţin iniţiaţi în filatelie se vor întreba care sunt elementele care conferă valoarea unei mărci poştale. Valoarea unu timbru creşte cu atât mai mult cu cât este mai rar. În plus, marginile cât mai mari, culoarea proaspătă, guma de pe verso intactă şi, nu în ultimul rând, un „pedigree” celebru constituie repere de natură să sporească valoarea unei mărci poştale. De asemenea, plasarea sa pe o scrisoare cu destinatari ori expeditori celebri sau care a circulat pe o rută mai puţin obişnuită poate creşte valoarea timbrului până la a-i conferi titlul de raritate.

Cel mai faimos timbru românesc este fără îndoială „Capul de Bour” emis la Iaşi în 1858. Potrivit filateliştilor, valoarea sa este dată de originalitate, de nota discordantă pe care o face în comparaţie cu mărcile timpului. Astfel, în perioada emiterii sale, majoritatea statelor tipăreau timbre cu efigia suveranilor lor. Emisiunea „Capul de Bour” a fost inedită în peisajul filatelic al vremii, deoarece Principatul Moldovei a preferat stema ţării în locul portretului domnitorului Ghica. În plus, Moldova fiind o ţară mică, emisiunea a fost limitată, iar scrisorile care au circulat francate cu această marcă au fost foarte puţine.

La ora actuală, în lume mai există 750 de timbre „Capul de Bour”, din care în colecţiile particulare din România se află doar 20 de exemplare. „Capul de Bour” a înregistrat în anul 2000 recordul absolut de preţ pentru o piesă filatelică românească. În luna mai a anului 1999, la licitaţia „Corinphila” de la Zurich, un superb „Cap de Bour” de 27 de parale, neuzat, cu gumă originală şi margini mari, evaluat la preţul de catalog de 42.000 de mărci germane (aproximativ 13.000 de euro), a fost adjudecat pentru suma de 115.000 de dolari. Se spune că acest timbru, care a aparţinut fostului rege Faruk al Egiptului a fost cea mai bine vândută marcă poştală românească din toate timpurile.

În topul celor 10 rarităţi mondiale au fost incluse două piese filatelice româneşti de excepţie. Este vorba despre ziarul „Zimbrulu şi Vulturulu”, tipărit la Iaşi în 1858 şi francat la expediţie cu 8 timbre „Capul de Bour” de 5 parale. Ziarul, evaluat la suma de 1.000.000 de dolari este păstrat în prezent într-o bancă elveţiană. Cea de-a doua raritate filatelică de origine românească şi recunoscută pe plan mondial este un „Cap de Bour” de 27 de parale ştampilat la Têtê-Béche, care a aparţinut colecţiei regelui Carol al II-lea. Piesa este evaluată la aproximativ 1.000.000 de dolari, însă nu se cunoaşte locul unde se află la ora actuală.

În concluzie, filatelia este o pasiune, un tezaur şi o mândrie pentru pentru poporul român.

CATALOAGE ONLINE

...

About the Penny Black

The Penny Black – “The forefather of all postage stamps”

The Penny Black is arguably the world’s most famous stamp. It is certainly the world’s first stamp having been issued on the 6^th May 1840 – the same year our founder, Mr. Edward Stanley Gibbons, was born. Its history runs hand in hand with a fight for a cheaper uniform rate of postage, which was affordable to all, encouraging a whole section of society to learn to read and write. The social implications of which were far further reaching than anyone could have imagined - within a year, the volume of mail carried by the Post Office had doubled and within ten years, it had increased four fold.

The postal system had developed in a haphazard fashion during much of the eighteenth century. Improvements in organisation and in communications, notably the introduction of the mail coach by John Palmer in the 1780s, did not lead to a better postal service and the system of postage rates became even more complex and expensive as the weekly contribution made by the postal revenues to the exchequer increased. Rates of postage were calculated by the mileage travelled per sheet of paper, a single rate letter from London to Edinburgh, for example, cost 1s1d and, as pre-payment was not compulsory, payment was usually collected from the addressee at the time of delivery. By the 1830s, demands by the newly-enfranchised middle classes for administrative and philanthropic reforms were being directed at the postal service. A commission of inquiry into the Government Revenue published five reports on the Post Office during 1829 and 1830. Although only relatively minor changes were subsequently made, the reports led to considerable agitation for postal reform, both in the House of Commons and amongst the mercantile classes.

People's Republic, with the 1956 Tien An Men "Sun Rays" used (lot 1137) and highlighted by a special "Treasures of the Cultural Revolution" that includes the rarest and most important stamps of the People's Republic and has all Four Treasures: the large-format "Whole Country is Red" mint (lot 1175) and used (lot 1176), the Victory of the Cultural Revolution (unique corner imprint block - lot 1174), Chairman Mao's Inscription to the Japanese Worker Friends mint (lot 1177) and used (Lot 1178) and the unissued Mao and Lin Biao commemorative for the Jing Gangshan Base Anniversary (Lot 1173). The often referred-to "Fifth Treasure" - the issued, but withdrawn vertical format "Whole Country is Red" - is represented by an exceedingly rare mint imprint margin pair (lot 1179), as well as a cover from the second day of use (lot 1180) and a second used example put into a contemporary diary to record Mao's thoughts (lot 1181).

PRETUL MARCILOR POSTALE DE CATALOG

La punerea în circulaţie, o emisiune nouă primeşte automat o cotă în cataloagele internaţionale. Aproape întotdeauna, prima cotă atribuită unei emisiuni noi va fi mai mare decât echivalentul în valuta ţării editoare a catalogului. De regulă, aceste prime cote nu vor scădea în anii următori (în ediţiile ulterioare ale aceluiaşi catalog). Numai că de crescut, cotele vor creşte numai la o parte a lor, de regulă această parte fiind destul de mică.

Evoluţia ulterioară a cotelor va reflecta (într-o măsură mai mică sau mai mare, depinzând de editura care publică catalogul) nivelul cererii şi al ofertei de pe piaţă. În afara nominalului emisiunii (de care depinde cota în urma conversiei monetare), cererea şi oferta sunt influenţate de câţiva factori:

1. Tirajul emisiunii. În mod normal, cu cât tirajul va fi mai mic, gradul de acoperire al cererii poate fi mai mic, deci va exista un număr de doritori care nu vor putea intra în posesia mărcilor. Dar acest lucru nu este obligatoriu, vom vedea de ce mai departe.

2. Nivelul de consum al mărcilor. La ce se referă acest lucru? La partea din tiraj care este preluată de reţeaua poştală pentu francare. Cum vine asta? Păi dacă, să spunem, circa 90% din tiraj se consumă la francare, în circuitul poştal, cei 10% (cât rămân) s-ar putea dovedi insuficienţi pentru acoperirea cererii "filatelice". Dar, din păcate, la noi în ultimii ani acest lucru nu prea se mai întâmplă. De ce? Din cauza unei politici păguboase a Poştei în primul rând, prin al ei reprezentant Romfilatelia. Dacă urmăriţi deciziile de punere în circulaţie publicate de această unitate a Poştei, veţi vedea că destinaţia tirajului este făcută publică. Numai că atunci când Romfilatelia îşi opreşte "rezerve" (pe care eu, personal, nu le văd deloc necesare), iar Poşta utilizează la francare sub 70-75% din tirajul total, potenţiala cerere filatelică ar putea fi acoperită aproape la orice oră, "produsul" existând în stoc. În acest caz, preţul nu va creşte, iar cererea va fi din ce în ce mai mică, până la a tinde către un nivel nesemnificativ.

3. Nivelul preţului administrat. Mai nou, Poşta - prin reprezentantul său de seamă - procedează la desfacerea "mărfurilor" în conformitate cu normele pe care le-am publicat mai prin primăvara acestui an. Pentru o perioadă, emisiunile noi se vând la valoarea nominală, iar după un an calendaristic de la data punerii în circulaţie, Poşta poate modifica preţul unei emisiuni, atribuindu-i un preţ filatelic, zice ea. Cât de corelat este acest preţ cu piaţa, nimeni n-ar putea spune, atât timp cât stocurile de mărci din emisiunile noi nu sunt publice, iar acestea se pot achiziţiona (chiar şi la preţ filatelic) la orice oră de la Poştă (când spun "Poştă", reţineţi că mă refer la Romfilatelia, sau la ce mai este ea acum). Care este deci concluzia? Aşa-numitul "preţ filatelic" este unul artificial, administrat. Influenţa modificării lui asupra majorării cotelor din cataloagele internaţionale este posibil să fie neglijabilă.
Ce se întâmplă în alte ţări? Păi, în alte ţări, ce nu se consumă la filatelie, se trimite în circuitul poştal, la francare. Poşta nu face stocuri de mărci din emisiunile noi (stocuri fac numai comercianţii, pe banii lor, nu pe banii Poştei). Sau (aşa cum se întâmplă în Elveţia, Liechtenstein şi în încă câteva ţări), după o perioadă determinată de la punerea în circulaţie, stocurile nevândute se distrug, pur şi simplu (chiar mă întreba cineva, într-un mail, de ce tirajele unor emisiuni din câteva ţări nu sunt divizibile cu multiplul colilor de tipar, adică de ce "dau cu virgulă": tocmai din acest motiv).

4. Tematica emisiunii. Cine a avut tangenţă cu comercializarea "noutăţilor", a observat că există emisiuni mai solicitate, precum şi emisiuni mai puţin solicitate. În situaţia în care tema unei emisiuni se înscrie printre cele mai căutate, dar se întrunesc şi mai mulţi din ceilalţi factori descrişi în acest articol, şansele de creştere a cotelor după o perioadă mai scurtă de la punerea în circulaţie sunt mai mari. Un exemplu este tematica "Europa", care este încă destul de căutată de colecţionari.

5. Natura "filatelică" a emisiunii sau produsului. Aici intervine probabil cea mai importantă cauză care duce la blocarea preţurilor pe piaţă, şi anume natura filatelică a produsului, atunci când el nu este un rezultat al necesităţii de consum al reţelei poştale. Aici intră mai multe categorii de "produse", pe lângă emisiunea de mărci în sine. Care sunt ele? Păi, trăim în Românica şi ne "mândrim" cu producţia de produse locale, care de care mai fanteziste: coli mici şi coli mari, viniete cu sau fără tête-bêche-uri, tabs-uri, înserieri şi supratipare de diverse culori, mape de prezentare etc. Sunt frumoase? Sunt. Intră ele în circuitul poştal? Nu intră! Atunci pa, la revedere! Nu le recomand spre achiziţionare. Ele nu vor depăşi niciodată nivelul unei note de subsol în cataloagele generale internaţionale, iar dacă judecăm cu Codul Etic al FIP în mână, s-ar putea chiar să fie produse speculative, deoarece nu se găsesc de vânzare la oficiile poştale şi nu pot fi comandate de oricine în lume la preţul corespunzător valorii nominale (aşa cum se întâmplă în ţările cu care dorim să ne comparăm dar nu reuşim să o facem), ci la preţuri multiplicate, care depăşesc nominalul.
Aici pot da un exemplu de piese generate de consumul poştal. Este vorba de tirajele pe hârtii diferite ale unor emisiuni uzuale din perioada 1991-1995, care sunt rezultatul pur al consumului de mărci al reţelei poştale. Anumite mărci au fost imprimate în tranşe succesive, pentru a se onora comenzile succesive ale reţelei poştale, pe hârtiile aflate la data comenzii în depozitele Fabricii de Timbre. De exemplu, o parte a valorilor uzualelor "Hoteluri şi cabane" au fost imprimate iniţial pe hârtie simplă, poroasă, alb-gălbuie, fără filigran. Ulterior, ele au fost imprimate pe hârtie velină cu filigran "FT" monogram, pentru ca apoi imprimarea să fie executată pe hârtie albă, cretată, fără filigran.Bineînţeles că noile tranşe au fost imprimate şi puse în circulaţie de către Poştă fără a exista o decizie făcută publică, iar filateliştii au descoperit existenţa tirajelor pe hârtii diferite după ce cantităţile respective fuseseră consumate în circuitul poştal şi neuzate nu se mai găseau. Cel puţin două astfel de mărci cu o anumită hârtie sunt foarte rare astăzi, deşi ele nu sunt cotate în mod corespunăztor de Michel (singurul catalog care le-a luat în seamă). Romfilatelia se fereşte să le înscrie în propria listă de preţuri, deoarece nu le-au avut niciodată în stoc (dar mergând pe acelaşi principiu, de ce ar acorda preţuri în aceeaşi listă pentru alte mii de mărci, pe care la fel, nici nu le are şi nici nu le-a avut vreodată în stoc?) În momentul în care aceste varietăţi vor apărea cu cotele corespunzătoare într-un catalog serios autohton, atunci va fi mare tragedie...

Collecting Stamps and Stamp Collections

Welcome to the wonderful world of Stamp Collecting, often called the King of Hobbies and the Hobby of Kings. There are many ways to enjoy collecting stamps. Many serious collectors and dealers began their careers as casual stamp collectors, maybe like you. Stamps come in all shapes and sizes, depicting famous people, commemorating special events, some proudly display the geography or history of their country, others show various animals, nature scenes, astronomical images, ships, or any number of interesting pictures.

Some stamps are very rare because of a limited edition or special postmark. Often, old stamps are more valuable when they are still on the envelope, card, or package. These items are usually sold by weight and are thus called Kiloware. However, just because a stamp is old doesn't necessarily mean that it is valuable. The first stamp ever printed, called Penny Blacks, are only worth about seven dollars.

Collecting stamps can also be a fun way to learn about history, geography, or any number of topics. With a little research you can discover who is on your stamps, where they are from, and what their significance is. You may find yourself as an expert on some small country, or a specific type of frog, all from collecting stamps and sating your own curiosity.

So how do you begin collecting stamps? Well, you only need three things, really.

1) Some stamps. You can get these from charity, a stamp shop or local stamp fair, or, more often than not by mail order. Save all the stamps you receive and ask your friends to save stamps for you, too!

2) Catalogues to identify and sort your new stamps. You can find these at the library, if you don't want to buy your own. Scott or Stanley Gibbons Stamp Catalogues are the most popular with beginners.

3) Time. It waits for no man (or woman), so get out there and start sooner than Philatel-er (Sorry, bad joke. Philately is collecting stamps.)

Here are some tips to make your stamp-collecting experience more enjoyable.

Try collecting only stamps of a certain theme. These could be from a certain country, or only pictures of aeronautical crafts, or only birds, or only famous singers. You could even collect only Bulgarian stamps from the 1950s if you wanted.

Never tear old stamps from envelopes or postcards. They may be more valuable left on the letters, and the letters are often the most interesting part.

Never keep damaged or creased stamps unless they are very valuable.

There are now special inexpensive plastic mounts to place your stamps in. Use these to display your mint (unused) stamps. Some albums come with these mounts already attached to the pages.

Do not buy pretty, modern, unofficial stamps that come from an obscure country. There is a thriving counterfeit stamp operation going on out there just waiting for a sucker to rip off. Don't be that sucker.

But most of all, enjoy stamp collecting. Don't think of it as an investment.

...

FALSURI ORDINARE

Vai de noi! De fapt, vai de marca românească veche!... Piaţa e plină de caricaturi, care nu fac altceva decât să afecteze atât credibilitatea mărcii româneşti, cât şi nivelul pieţei în sine pentru "clasicele" noastre. În ultimele două săptămâni, mai multe falsuri ordinare (eu le spun "caricaturi") au fost oferite pe portalurile online şi, culmea, ele chiar s-au vândut! Să le luăm pe rând.

Un Cap de bour de 108 parale a "spart" gura târgului. Un amator a aruncat pe el 103 dolari (mai bine-i dădea unui cămin de bătrâni...). Totuşi, marca de 108 parale are tiparul albastru pe hârtie roz. Asta scrie şi în Michel, şi în SCOTT, şi în Yvert... etc.

Tot un Cap de bour, de data aceasta un 5 parale "cadru întreg" din a doua emisiune. A fost vândut cu 310 euro, după 19 biduri! Halal...

Tot din a doua emisiune, o caricatură a mărcii de 40 de parale (pe deasupra şi "decupată" artistic" pe cadru, după cum se vede) a "strâns" 42 euro, după 12 biduri.

"Sora" celei de mai sus, dar "obliterată" a fost vândută, la rândul ei, cu numai 28 euro, după 14 biduri.

Nu nominalizez vânzătorii, deoarece preţurile de plecare ale celor patru "piese" au fost absolut decente. Ce vreau să vă spun este că nu veţi avea probabil niciodată ocazia să cumpăraţi mărci originale din prima emisiune cu 100 de euro sau de dolari, ce naiba... Atunci când vedeţi aşa ceva oferit pentru un euro sau un dolar, prima întrebare care ar trebui să vă vină în minte ar fi... "dar de ce aşa de puţin?"

FILATELIA

Filatelia,cu toate că mulţi o confundă cu activitatea de a colecţiona timbre, este o activitate distinctă. De exemplu, filateliştii vor studia mărci poştale extrem de rare nedeţinându-le, ori din cauza costului, ori negasindu-le din cauza numărului foarte redus, pe când colecţionarul poate alege să cumpere,sa obţină şi aranjeze in clasor timbrele fără a fi prea mult deranjat de origine sau uzură.

TIMBRE OBLITERATE/

STAMPILATE

Semnul cu care se arata ca o marca postala si-a indeplinit menirea si nu mai poate fi intrebuintata se numeste obliterare.mijloacele intrebuintate in acest scop sunt diverse.In Afganistan(primele serii)si la prima marca din Trinidad (Lady Mcleod)s-a taiat sau s-a rupt o bucatica din timbru pentru a o considera anulata.Se intalneste si obliterarea cu penita prin linii drepte sau incrucisate(romania telegraf 1871 sau rusia nr.1)Mai exista si preobliterarea sau obliterarea imprimata de la inceput(in SUA si Franta).Cel mai raspandit mijloc de obliterare este stampilarea.Stampila este mai veche decat marca,la inceput trimiterile postale erau doar stampilate,o data cu aparitia timbrelor ,stampilei i s-a dat o noua intrebuintare,adica anularea marcilor postale.S-au folosit stapile diferite,de la cele mai primitive,confectionate din dopuri de pluta(in SUA) pana la cele sofisticate si ingrijite in Japonia.Stampile sofisticate sunt si cele folosite pentru obliterarea marcilor cu ocazii speciale.In filatelie s-au folosit si stampile de complezenta,la ordin,pentru ca timbrele vandute filatelistilor sa nu mai poata fi folosite pe trimiteri postale.Colectionarii cauta in special timbre noi,neobliterate,deoarece acestea sunt mai valoroase,dar unele marci stampilate sunt mai scumpe decat cele nestampilate,deoarece cele stampilate sunt mai rare.Astfel stampila a devenit un obiect de studiu foarte important,nu se cerceteaza numai forma stampilei dar si tusul cu care ea a fost aplicata.Falsificatorii primitivi se multumeau cu un singur desen fara a lua in considerare ca stampila se uzeaza si isi schimba aspectul in decursul anilor.

EROAREA DE 25 BANI ALBASTRU "SPIC DE GRAU"

Eroarea de 25 bani albastru Romania s-a intamplat la marca din seria "spic de grau" de 25 bani la 2 tiraje din noiembrie 1897.Din gresala,s-a montat un cliseu de 25 bani intr-o placa de 5 bani.Rezultatul a fost obtinerea unei marci de 25 bani albastra in loc de violet inchis.Eroarea a fost repede descoperita insa,deoarece anumite culori trebuiau sa apara in culorile Uniunii Postale Universale,s-a facut in 1899 o emisiune noua in care marca de 25 de bani este albastra,asa ca de atunci,aceasta eroare poate fi identificata numai in pereche cu o marca de 5 bani.

UNA DIN RARITATILE FILATELICE ALE ROMANIEI:

RECENSAMANTUL POPULATIEI 1956 CENTRU INVERSAT

STITI CUM A APARUT ACEASTA EROARE?
Unul din muncitorii tipografi care supraveghea procesul de imprimare a colilor de timbre, a profitat de neatentia sefilor si s-a gandit cum ar putea “sa faca un ban in plus”. A ajuns la concluzia ca, inversand matrita din centrul machetei care avea bun de tipar, s-ar fi nascut o eroare filatelica rara, care ar fi valorat enorm in acele timpuri tulburi. Zis si facut. Planul i-a reusit, eroarea “involuntara” a fost creata, iar el a vandut colile unui mare speculant. Dar, asa cum se intampla de multe ori, afacerea a rasuflat iar el s-a trezit umflat de militie, fara a mai apuca sa se bucure de bogatia stransa peste noapte.

marți, 24 noiembrie 2020

luni, 23 noiembrie 2020

duminică, 22 noiembrie 2020

sâmbătă, 21 noiembrie 2020

vineri, 20 noiembrie 2020